10 aug. 2021
Discuțiile din prezent despre noile concepte de ambalare se concentrează, în primul rând, pe sustenabilitate: ce alegeri putem face pentru a ne reduce impactul asupra mediului și a-l proteja mai bine de deșeurile nedorite? Răspunsul direct pare să fie „utilizând mai puțin plastic”. Din nefericire, aceasta este o imagine mult prea restrânsă. Tim van Caelenberg, Packaging Lead la Puratos, explică de ce dezvoltarea ambalajelor sustenabile pentru alimente reprezintă un concept mult mai extins decât simpla eliminare și înlocuire a plasticului.
Dezvoltarea și designul ambalajelor a devenit o chestiune complexă. Pentru a avea succes în zilele noastre, trebuie să combini aspecte multiple, legate de materialele și tehnologiile de ambalare, susține Tim van Caelenberg. Un domeniu specific care a atras foarte multă atenție în ultimii ani este sustenabilitatea ambalajelor. Atunci când vorbim despre aspectele referitoare la mediul înconjurător legate de ambalare, primul lucru care ne vine în minte este, deseori, reducerea sau eliminarea plasticului. Dar sustenabilitatea implică mult mai multe lucruri.
„În acest moment, multor jucători din domeniu le place să spună că a crea ambalaje mai sustenabile înseamnă să folosești mai puțin plastic, dar să spui asta e mult prea ușor și este chiar incorect. Opțiunile de ambalare trebuie să fie privite întotdeauna în relație cu produsele ce trebuie protejate. Acest lucru nu este valabil doar pentru alegerea materialelor de ambalare, ci și pentru designul ambalajului. Gândiți-vă la proprietățile barieră ale ambalajelor, care prelungesc termenul de valabilitate al produsului la raft, sau la un design de ambalaj potrivit, care permite golirea completă a pachetului de produse alimentare lipicioase. Opțiunea cea mai sustenabilă ia în calcul toate aspectele, inclusiv evitarea vărsării alimentelor.”.
S-au spus multe despre materialele sustenabile. Pare că a devenit o regulă să fie condamnat plasticul pentru că dăunează mediului.
„Presați de opinia publică și de imagini cu masa de plastic existentă, mulți jucători din domeniu vor să elimine plasticul. Ei fac presiuni să se treacă la tot felul de hârtii cretate și alternative de carton, afirmând că acestea sunt mai bune pentru mediu. Dar este prea ușor; hârtia și cartonul cretat ar putea chiar să crească impactul unei soluții de ambalare asupra mediului! Sunt necesari mulți copaci, multă apă și combustibili fosili pentru a produce aceste materiale. Mai mult, hârtia sau cartonul învelit în straturi de polimeri rareori se reciclează, ajungând la incinerare sau în gropi de gunoi. Astfel că acestea nu reprezintă, nici pe departe, Sfântul Graal.
Este important să fim conștienți de acest lucru și să înțelegem foarte bine cum se procesează ambalajele în aval. În multe cazuri, sustenabilitatea vine la pachet cu o serie de presupuneri și percepții. De aceea, devine din ce în ce mai importantă evaluarea ciclului de viață (LCA), măsurarea amprentei unui produs asupra mediului (PEF) – impactul total pe care îl are un produs asupra mediului nostru înconjurător. LCA include parametri precum emisiile de carbon, utilizarea pământului și a apei, ceea ce face posibilă luarea unor decizii bine-informate despre materii prime, tehnologii de procesare și materiale de ambalare. Aceste date oferă informații reale despre sustenabilitatea produsului.”.
Problemele pe care le aduce poluarea cu plastic sunt, într-adevăr, foarte grave și este absolut necesar să fie gestionate. Însă, nu neapărat prin respingerea totală a materialelor plastice.
„Problema reală aici este gestionarea defectuoasă a deșeurilor. Trebuie să ne concentrăm pe sfârșitul vieții produselor; pe o gestionare mai bună a deșeurilor și pe asigurarea faptului că materialele uzate pot fi reciclate și reutilizate într-o manieră adecvată. Plasticul este o materie primă foarte interesantă, care poate preveni risipa alimentară mult mai bine decât o pot face hârtia și cartonul, datorită proprietăților sale de barieră.
Este dur, protejează produsele vulnerabile în timpul transportului și le ferește de contaminare sau alterare din cauza umidității, microorganismelor, gazelor și luminii. Tehnic vorbind, majoritatea materialelor plastice sunt ușoare, potrivite reciclării pentru utilizări noi (nealimentare), oferind astfel un anumit grad de circularitate. Din cauza cerințelor stricte de siguranță alimentară din prezent, materialele primare de ambalare a alimentelor pot fi reciclate doar pentru utilizări nealimentare. Bidoanele PET reprezintă o excepție.”.
Reciclarea este esențială în viziunea Puratos legată de ambalare. Van Caelenberg: „Căutăm întotdeauna modalități mai bune de operare, într-o manieră mai sustenabilă. Transformându-ne conceptele de ambalare în soluții gata pentru reciclare, fiind interesați de sistemele de punere în comun, reducând cantitatea de materiale de ambalare și minimizând, astfel, impactul nostru asupra mediului.
În opinia noastră, ambalarea alimentelor joacă un rol esențial în prevenirea risipei alimentare, care are un impact mult mai mare asupra mediului decât ambalajul în sine. Nu trebuie să privim niciodată ambalajul ca având o identitate separată; noi îl vedem ca pe o parte foarte funcțională a produsului. Adaptarea ambalajului nu ar trebui să determine niciodată risipă alimentară mai mare. Din contră. Așadar, dacă ambalajul nu este esențial, atunci noi nu-l vom folosi. Iar atunci când ambalajul este absolut indispensabil pentru păstrarea prospețimii și a calității produsului, optăm pentru varianta cea mai sustenabilă.”.
Pentru a-și atinge obiectivele, Puratos colaborează cu universități, centre de cercetare și parteneri industriali, ca să investigheze modalități de creare a unor soluții de ambalare mai sustenabile. În calitate de partener al EIT Food, Puratos participă în mod activ la proiecte de inovare la nivel european și la competiții studențești internaționale în domeniul științei și tehnologiei ambalării. Două exemple sunt EcoPack (2019) și EmptyAll (2021), care provoacă 24 de masteranzi și doctoranzi de la 3 universități europene să dezvolte concepte de ambalare noi și inovatoare, care susțin sustenabilitatea și reducerea risipei alimentare.
Echipe multidisciplinare formate din câte patru studenți au dezvoltat prototipuri de soluții și un plan de afaceri pentru provocările lansate de partenerii din industrie. Experți din industria ambalajelor, din mediul de vânzare cu amănuntul și cel academic le oferă asistență, pentru a asigura dezvoltarea unor soluții valide și realiste. Ambele proiecte au condus la noi direcții de ambalare, atât pentru B2B, cât și pentru B2C și se ia în calcul și crearea mai multor start-up-uri.
Concentrându-ne atât de mult pe aspectele referitoare la mediul înconjurător, putem uita cu ușurință de aspectele de natură socială și etică. Este esențial, bineînțeles, să analizăm circumstanțele în care au fost produse materialele. Condițiile de lucru ale furnizorilor noștri sunt conforme cu cerințele etice ale Puratos? Plătește furnizorul salarii corecte? Dar este vorba și despre echilibrarea utilizării terenului pentru alimente sau pentru ambalare.
Van Caelenberg: „Jucătorii din sectorul alimentar și nealimentar tind să utilizeze bioplastic obținut din trestie de zahăr și pretind că alegerea lor este sustenabilă. Acest lucru este parțial adevărat: la o scară de impact asupra mediului, îți reduce, cu siguranță, amprenta. Totuși, la nivelul etic de sustenabilitate, se pot face câteva observații în legătură cu această opțiune. Trestia de zahăr, care este sursa principală de biomateriale de polietilenă, este cultivată în regiuni sărace din America de Sud, în special în Brazilia, unde ar fi putut fi folosită și ca sursă de hrană pentru societatea locală. Aceasta este o situație cu potențial conflictual, care demonstrează faptul că biomaterialele de primă generație nu reprezintă, neapărat, soluția «cea mai sustenabilă» în sensul cel mai larg. La Puratos, ne concentrăm în primul rând pe modalități de utilizare a biomaterialelor de a doua și a treia generație, valorificând fluxuri marginale de culturi sau folosind tehnologia bazată pe alge pentru a produce biopolimeri.”.
Nu în ultimul rând, aspectele de ordin economic joacă și ele un rol foarte important atunci când vine vorba de ambalarea sustenabilă a alimentelor. Atât timp cât opțiunea sustenabilă este cea mai scumpă, ea nu va deveni dominantă.
„Sustenabilitatea ambalajelor ocupă un loc fruntaș pe lista de dorințe a multor companii și clienți, însă, nici vorbă să vrea toți să plătească astăzi un preț mai mare pentru ea. Pentru a obține un nivel justificat al prețului pentru soluții de ambalare sustenabile, egal cu cel pentru alte materiale, avem nevoie de scalare. Iar pentru scalare, trebuie să creăm o bază de susținere stabilă în industrie. Așadar, trebuie să fie încheiate acorduri în avans între companii sau la nivel de sector pentru dezvoltarea și comercializarea materialelor noi de ambalare. Puratos susține inițiativele de sustenabilitate în cadrul organizațiilor sale sectoriale și formează cât mai multe echipe cu parteneri din diferite consorții mixte din mediul academic și cel industrial, pentru a crea un impact «sustenabil» în lanțul său de valoare.”.
În viziunea Puratos, ambalarea sustenabilă a alimentelor este extrem de importantă pentru viitorul planetei noastre. În afară de ambalarea alimentelor, noi suntem interesați de multe alte domenii în care să operăm într-o manieră mai sustenabilă. Descoperă ce facem ca să devenim neutri din perspectiva emisiilor de carbon în anul 2025 și ce facem ca să avem control deplin asupra modului în care utilizăm apa.
EcoPack și EmptyAll sunt proiecte sprijinite de EIT Food*. EIT Food reprezintă principala inițiativă de inovare în domeniul alimentar din Europa, care își îndreaptă eforturile către a face sistemul alimentar să fie mai sustenabil, mai sănătos și de încredere.
Inițiativa este formată dintr-o comunitate inovatoare de jucători cheie din industrie din întreaga Europă, care este formată din peste 90 de organizații partenere și peste 50 de start-up-uri din 16 State Membre ale UE. Este una dintre Comunitățile de Cunoaștere și Inovare (KIC) înființate de Institutul European pentru Inovare & Tehnologie (EIT), un organism independent al UE creat în anul 2008 pentru a promova inovația și antreprenoriatul în Europa.
EIT Food își propune să colaboreze îndeaproape cu consumatorii pentru a dezvolta noi produse și servicii bazate pe cunoaștere și tehnologie, care vor conduce, în final, la un stil de viață mai sănătos și mai sustenabil pentru toți cetățenii europeni.